Hidrografia comunei

Pe platourile superioare nu se găsesc izvoare sau alte semne care să demonstreze existenţa unor pânze freatice.
În jurul altitudinilor de 200~300 metri există resurse de apă freatică, existând mai multe pânze, situate deasupra calcarului sarmaţian dar sub calcarul oolitic, interval ce reprezintă principala sursă de apă potabilă.Tot din aceste straturi se alimentează principalele izvoare din comună, ca: La Şipote (satul Bucium), Pietrărie (între Chilii şi Valea Ursului), Arsiţa (la nord de Valea Ursului), la Mănăstirea Giurgeni, în zona Muncel.
Satul Valea Ursului fiind situat mai la altitudine ca de altfel şi partea de nord a satelor Chilii şi Giurgeni, acestea pe timp de secetă au de suferit din cauza fenomenului de secare a fântânilor. De aici deducem că nivelul piezometric al apelor subterane oscilează în funcţie de condiţiile climatice dar şi de altitudine.

În locurile joase ca Valea Bârladului, Purşica, Bulhac, Glodeni, prezenţa apelor de adâncime este demascată de existenţa unor plante hidrofile ca potbalul, iarba de baltă, însă rezervele de apă sunt în general mici rezultate din precipitaţii, scurgeri de pe pante.

APELE DE SUPRAFAŢĂ

Împărţite în stătătoare şi curgătoare cu diverse grade de scurgere.
Comuna Valea Ursului are o reţea hidrografică cu o densitate medie de circa 0,54km/km pătrat. Adică, la suprafaţa de 59,64 km pătraţi, avem un total de aproximativ 27 km ape curgătoare, însă care nu se manifestă continuu deoarece unele pârâuri au scurgere semipermanentă. Raportată la configuraţia naţională este o valoare de mijloc (maximă de 0,90 iar minimă de 0,10).

APELE CURGĂTOARE

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt:
BÂRLAD
Izvorăşte de pe teritoriul comunei, de la circa 3 km nord de Valea Ursului, din apropierea locului numit Cioate.

Propriu-zis ia naştere din  unirea a două cursuri mai mici cu izvoare apropiate ce se găsesc în apropiere de DJ 207 C care face legătura comunei cu oraşul Roman. Denumirea luată de aici este de Stuhuşorul. După circa 1 km primeşte un afluent de pe dreapta numit Pârâul de la Cioate şi apoi Pârâul de la Arsiţa.
Mai spre sud, în apropiere de satul Giurgeni primeşte un afluent de pe stânga şi anume Valea Grădinarului, confluenţa reprezentând punctul de la care ia numele de Bârlad. Mai în aval primeşte încă un afluent de pe dreapta-Beleciug. De aici cursul Bârladului coteşte spre est şi mai primeşte după ieşirea din satul Giurgeni încă un afluent de stânga Pârâul Giurgeni. De pe partea dreaptă mai primeşte câţiva afluenţi cu scurgere ocazională ce se regăsesc pe versantul nordic al Dealului Muncelului (Bobeica).

Tot de pe partea dreaptă primeşte ca afluent Pârâul Muncelului (Purşica).De la izvoare până la confluenţa cu pârâul Beleciug, valea Bârladului este una consecventă, adică conformă înclinării stratelor geologice. De aici până la ieşirea din comună formează o vale subsecventă, adică perpendiculară pe înclinarea stratelor. La izvoare malurile au pante mici, însă acestea devin mai abrupte încă de la intrarea în pădurea Giurgeni, unde a săpat până la argilele albăstrui. Drumul său trece prin sudul satului Giurgeni, creând aici o terasă
, de lăţime mică, pe care se găsesc construite câteva gospodării. Bârladul în cele din urmă se varsă în Siret după 289 km străbătuţi.

STUHUŞORUL
Format din două izvoare, se îndreaptă spre sud şi îşi păstrează numele până la
confluenţa cu Valea Grădinarului de unde ia denumirea de Bârlad.
PÂRÂUL DE LA CIOATE
Este primul afluent de pe dreapta al Stuhuşorului. Are orientare vest -est iar
cursul este permanent.
PÂRÂUL DE LA ARŞITA
Pârâu cu scurgere semipermanentă pe direcţie vest-est. Este al doilea afluent
al Stuhuşorului.
VALEA GRĂDINARULUI
Pârâu cu scurgere mai mult ocazională, pe timpul ploilor
Cu direcţie nord-sud. Se varsă în pârâul Stuhuşorul la baza dealului Giurgeni-
lor.
VALEA URSULUI
Curs cu scurgere semipermanentă având izvorul în apropierea
morii din comună. Are direcţie de curgere vest-est şi se varsă în Beleciug în apropierea confluenţei cu Bârladul.
BELECIUG
Curs cu scurgere permanent ape direcţia sud-nord. Izvorăşte din stânga drumului ce face legătura dintre Valea Ursului şi Muncelul de Jos. Formează o vale obsecventă pe versantul Nordic al Dealului Muncelului. Se varsă în Bârlad în apropiere de satul Giurgeni.
PÂRÂUL GIURGENI
Are scurgere permanentă şi izvorăşte de la nord de satul cu acelaşi nume. Se varsă în Bârlad la ieşirea din acelaşi sat. Formează o vale
consecventă pe direcţie nord-sud.
PÂRÂUL ŞIŞTARULUI
Îşi are izvoarele în zona Fundul Şiştarului, este un curs permanent pe direcţie sud-nord, formând o vale obsecventă pe flancul estic al
Dealului Şiştarului. Se varsă în Pârâul Muncelului.
PÂRÂUL MUNCEL (PURŞICA)
Are izvoarele la vest de satul Muncelul de Jos, traversează satulprin două locuri cursurile unindu-se în apropierea confluenţei cu Şiştarul. Are iniţial o direcţie vest-est, apoi se schimbă de la sud la nord vărsându-se în Bârlad în apropiere de satul Linşeşti (comuna Oniceni). Formează o vale obsecventă.

BULHAC
Izvorăşte de la sud de satul Valea Ursului, are traiectorie nord-sud, traversează satul Bucium şi se varsă în pârâul Recea pe teritoriul aceluiaşi sat.Este un curs permanent şi formează o vale consecventă.

 RECEA
Are izvoarele în zona numită Broscărie, are direcţie nord-sud, trece prin satul Bucium după care se orientează spre vest vărsându-se într-un afluent de stânga al Siretului. Formează iniţial o vale consecventă iar apoi una subsecventă.

GLODENI
Are izvoarele situate la est de satul Chilii, în zona numită Pietrărie, între Dealul Valea Ursului şi Piscul Lat. Are orientare nord-sud, formând o vale consecventă, după care se schimbă spre vest, formând o vale subsecventă.  Se varsă în raul Siret. Albia râului este una adâncă, sinuoasă, cu maluri abrupte mai ales în partea sud -estică şi sudică a bazei dealului pe care se află satul Chilii. Acest fapt se datorează eroziunii laterale şi de fund a acestui pârâu dar şi alcătuirii petrografice. Acest pârâu a fost unul dintre alimentatorii cu apă a iazului din comună. Este un curs permanent alimentat de numeroase izvoare.
VALEA BUDĂII
Are izvorul în apropiere de satul Chilii şi se varsă în Glodeni în apropierea locului numit La Grop. Are curs permanent şi formează o vale consecventă. În afară de aceste cursuri de apă mai există în toate zonele comunei văi cu caracter torenţial (gârle) care se activează la ploile mai puternice. Acestea sunt mai numeroase pe versanţii lipsiţi de vegetaţie, formând la baza acestora conuri de dejecţie, soluri aluvionare (fâşia coluvială).

APELE STĂTĂTOARE

Sunt reprezentate de zone mlăştinoase din apropierea satelor Bucium (Budăi) şi Giurgeni la baza sudică a dealului cu acelaşi nume.
Bălţile le regăsim în toate zonele mai joase ale comunei, având în general cantităţi mici de apă; cantităţi mai mari după ploi consistente.
Principala apă stătătoare este iazul din apropierea satului Chilii (lac artificial), într-o cuvetă săpată în partea de vest a Dealului Uriaşului. La construcţia acestuia s-a folosit cu succes nisipul din care este format acest deal. Iazul are o suprafaţă de circa 28 ha şi are profil piscicol.