Pe platourile superioare nu se gasesc izvoare sau alte semne care sa demonstreze existenta unor panze freatice. In jurul altitudinilor de 200~300 metri exista resurse de apa freatica, existand mai multe panze, situate deasupra calcarului sarmatian dar sub calcarul oolitic, interval ce reprezinta principala sursa de apa potabila.Tot din aceste straturi se alimenteaza principalele izvoare din comuna, ca: La Sipote (satul Bucium), Pietrarie (intre Chilii si Valea Ursului), Arsita (la nord de Valea Ursului), la Manastirea Giurgeni, in zona Muncel.
Satul Valea Ursului fiind situat mai la altitudine ca de altfel si partea de nord a satelor Chilii si Giurgeni, acestea pe timp de seceta au de suferit din cauza fenomenului de secare a fantanilor. De aici deducem ca nivelul piezometric al apelor subterane oscileaza in functie de conditiile climatice dar si de altitudine.
In locurile joase ca Valea Barladului, Pursica, Bulhac, Glodeni, prezenta apelor de adancime este demascata de existenta unor plante hidrofile ca potbalul, iarba de balta, insa rezervele de apa sunt in general mici rezultate din precipitatii, scurgeri de pe pante.
Comuna Valea Ursului are o retea hidrografica cu o densitate medie de circa 0,54km/km patrat. Adica, la suprafata de 59,64 km patrati, avem un total de aproximativ 27 km ape curgatoare, insa care nu se manifesta continuu deoarece unele parauri au scurgere semipermanenta. Raportata la configuratia nationala este o valoare de mijloc (maxima de 0,90 iar minima de 0,10).
Principalul curs de apa de pe teritoriul comunei este BARLAD: Izvoraste de pe teritoriul comunei, de la circa 3 km nord de Valea Ursului, din apropierea locului numit Cioate.Propriu-zis ia nastere din unirea a doua cursuri mai mici cu izvoare apropiate ce se gasesc in apropiere de DJ 207 C care face legatura comunei cu orasul Roman. Denumirea luata de aici este de Stuhusorul. Dupa circa 1 km primeste un afluent de pe dreapta numit Paraul de la Cioate si apoi Paraul de la Arsita.
Mai spre sud, in apropiere de satul Giurgeni primeste un afluent de pe stanga si anume Valea Gradinarului, confluenta reprezentand punctul de la care ia numele de Barlad. Mai in aval primeste inca un afluent de pe dreapta-Beleciug. De aici cursul Barladului coteste spre est si mai primeste dupa iesirea din satul Giurgeni inca un afluent de stanga Paraul Giurgeni.
De pe partea dreapta mai primeste cativa afluenti cu scurgere ocazionala ce se regasesc pe versantul nordic al Dealului Muncelului (Bobeica). Tot de pe partea dreapta primeste ca afluent Paraul Muncelului (Pursica).De la izvoare pana la confluenta cu paraul Beleciug, valea Barladului este una consecventa, adica conforma inclinarii stratelor geologice. De aici pana la iesirea din comuna formeaza o vale subsecventa, adica perpendiculara pe inclinarea stratelor.
La izvoare malurile au pante mici, insa acestea devin mai abrupte inca de la intrarea in padurea Giurgeni, unde a sapat pana la argilele albastrui. Drumul sau trece prin sudul satului Giurgeni, creand aici o terasa, de latime mica, pe care se gasesc construite cateva gospodarii. Barladul in cele din urma se varsa in Siret dupa 289 km strabatuti.
Baltile le regasim in toate zonele mai joase ale comunei, avand in general cantitati mici de apa; cantitati mai mari dupa ploi consistente. Principala apa statatoare este iazul din apropierea satului Chilii (lac artificial), intr-o cuveta sapata in partea de vest a Dealului Uriasului. La constructia acestuia s-a folosit cu succes nisipul din care este format acest deal. Iazul are o suprafata de circa 28 ha si are profil piscicol.
